RSS

Me and Boys

Din plictiseală, m-am apucat de făcut un test online care-ţi creiona imaginea viitorului tau iubit sau ce aştepţi tu defapt.Eu sunt 100 la suta sincera cand vine vorba de teste, deci uite rezultatul…:
Ţie îţi trebuie un fel de Eminescu modern. Nu umbli cu jumătăţi de măsura – trebuie să fie romantic şi dulce sau nu e deloc. Hainele de pe el contează doar atât cât să-l pună în valoare, mai degrabă privirea şi replicile lui sunt cele care fac diferenţa pentru tine. O să te invite la o terasă intimă în aer liber, la film sau la teatru decât în club sau într-un pub zgomotos. Dacă completează totul cu o declaraţie de dragoste, te-a cucerit definitiv. Ai grijă doar să nu fie prea prins în lumea reveriei

http://www.unica.ro/teste/detalii-teste/test/cum-arata-viitorul-partener.html

M-o nimerit.Aş fi tare fericita dacă s-ar adeveri ce scrie acolo.
Intrebare : mai găseşti astăzi eminescieni moderni care sa nu fie chiar aşa prinşi de reverie,de vreo substanta chimica/molecula de etanol?

 
Leave a comment

Publicat de pe aprilie 16, 2012 în Fără categorie

 

Puscaria spiritului: Invatatul non stop.Şi pentru ce?

Trăiesc ca un puşcăriaş, dar nu ma bate nimeni, nu-mi da nimeni in cap, am ce manca , ce bea si totusi spiritul meu vrea si altceva, nu numai invatat non stop…Si totusi trebuie sa invat pentru camin.Anul asta am trait ca un puscarias…Nu am iesit nicăieri.M-am dus doar la paine, xerox, farmacie si inapoi.Multumire spirituala zero.Nu ma mai incalzeste de mult ca iau o nota buna, dar plang pentru una mica pentru ca stiu ca m-am straduit…Şi spiritul face puşcărie!!!

 
Leave a comment

Publicat de pe ianuarie 21, 2012 în Fără categorie

 

Pentru Mama.

Daca ar fi sa-mi mai cresc inca o data copilul,
Mi-as folosi degetul mai mult ca sa pictez si mai putin ca sa arat cu el.
As corecta mai putin si as incerca mai mult sa construiesc o relatie.
Mi-as lua ochii de la ceas si i-as folosi ca sa privesc.
Mi-ar pasa mai putin sa stiu si as sti sa-mi pese mai mult.
M-as plimba mai mult si as inalta mai multe zmeie.
N-as mai juca rolul seriozitatii si m-as juca cu seriozitate.
As fugi mai mult pe camp si as privi stelele.
As imbratisa mai mult si as impune mai putin.
As fi dura mai rar si as incerca sa ma fac inteleasa mai des.
As construi stima fata de sine mai intai si apoi o casa.
As vorbi mai putin despre dragostea de putere si mai mult despre puterea dragostei.
Diane Loomans

Cred ca spune tot ce-as avea de zis…cu toate ca eu sunt copilul si as vrea ca mama sa-si dea seama de toate astea.

 
Leave a comment

Publicat de pe decembrie 11, 2011 în Fără categorie

 

Memoriile Durerii

Acum cateva luni am inceput sa ma comport ciudat, vis-a vis de mine si de cei din jur.Am devenit mai critica si mai dura.Ma enervez din orice si mai mult atunci cand vad ca vreau ceva si nu pot avea acel ceva, iar cineva pe care in sinea mea il admir ,are acel lucru, sunt foarte geloasa…

Mereu am senzatia ca se rade de mine pe ascuns, chiar si la baie , sau cand ma duc la magazin sa imi iau cate ceva sau cand vreau sa comunic ceva , la ssemafor…Primul meu gand este > Ce,ce te uiti asa la mine, nu esti fiu sau fiica de cadru didactic…

Simt ca nu am nimic al meu , nici macar laptopul asta de pe care scriu nu este al meu,netul asta la fel,provin de la niste oameni care tin mult la parintii mei…Nici macar nu am o casa a mea,si nu imi place sa traiesc in camine,dar asta este , sufar si eu si la master poate inchiriez ceva…

Adesea fac misto-uri de fostele mele iubiri sau ma rog inchipuiri ,simt nevoia sa ii tratez exact asa cum m-au tratat si ei pe mine.Ba chiar mai rau.Cand vreau sa mai vorbesc asa cu vreunul, mereu sfarsesc prin a face misto de slabiciunile lui si parca devin cu totul alta persoana, careia ii place sa chinuie, sa faca oameni sa sufere
Nici cu mama nu ma comport frumos.Ma enerveaza orice gest al ei si faptul ca intruna, dar intruna se leaga de statusul meu si ca nu ma lasa deloc sa respir , nici nu poti sa iesi afara la aer ca suna telefonul…Tip mereu la ea si ma enervez urat cand face mistouri de mine, la orice vorba aiurea spusa de ea reactionez urat.

Mi-e scarba de ce rude am si de cat de jos pot ajunge dar aceasta este alta poveste.Nici nu pot suporta sa ii vad pe strada sau sa aud ce magarii fac , si nu glumesc.Mi-e rusine de ce familie am pentru ca nu poate fi numita asa!!! Ne trateaza pe mine si pe mama ca si cum am fi niste sarantoci si se intereseaza mereu daca am bursa si cat anume primesc , daca pun la punga , mai stiti, daca mor eu poate vor sa mai ciupeasca ceva si de la mine ca le trebuie!Nu le-ajunge ce bine au pesemne…

Pe mama au acuzat-o ca a furat din banii bunicii ca sa imi cumpere mie aparate auditive si tot ea sta si face si drege si are grija de baba…Sunt oameni slabi parintii mei , dar imi pare bine ca s-au desteptat si au vazut cat valoreaza in ziua de azi legaturile de sange…
Sangele se face apa!!

Sunt eu asta sau e cineva care ma poseda???

Cuvintele astea le-am postat acum cateva ore pe un site de astrologie…asa ca sa nu va mirati de gasiti si acolo.

 
Leave a comment

Publicat de pe octombrie 8, 2011 în Fără categorie

 

Boys…next door

După 5 relatii esuate in total(dintre care două adevarate drame si trei rămase la stadiul de vorbit) am decis sa analizez exact care este tipul de baiat potrivit pentru mine.Discutam cu o prietena care a avut curajul sa-si ia viata de la capat si acum are o relatie cu un tip super si mi-a venit ideea de a clarifica odată pentru totdeauna cum mă astept să fie cel care va fi sa-si traiasca o parte din viata alaturi de mine.Totul este sa stii ce vrei exact.
O să insir aici o serie de caracteristici must have.
Ideal boy for me :

- mai mare decat mine ca varsta, asta in mod clar.(Nu m-am putut intelege si nici n-o sa ma inteleg vreodata cu cei de varsta mea.)
- sociabil dar mai linistit, că eu nu prea am atragere pentru petreceri si locuri zgomotoase (in ultimă instanta, mai bine rocker,sa n-aud manele!!!)
- comunicativ, sa putem aborda orice subiect dorim
- matur in gandire, să nu stea sa se planga toata ziua bună ziua de cat de naşpa e viata lui si sa faca ceva constructiv cu ea :) .Prin asta inseamna sa aibă o slujbă sau sa fie un student serios.
- cultura generală super
- afectuos, sensibil , mai ales in particular si care sa nu se teama de-o strangere de mânută pe stradă.
si sa dea feedback.
- sa nu aiba alt viciu decat fumatul sau cafeaua:P:P
-dependenti de computer suntem cu totii, dar eu vreau pe cineva care sa ma scoata afară…
- să arate bine, sa fie ingrijit, sa se imbrace decent.

- Si mai ales să stea bine cu sanatatea, sa nu aiba vreo BTS

Nu-i asa că asa ceva e greu de găsit XD??

 
Leave a comment

Publicat de pe septembrie 6, 2011 în Fără categorie

 

Fantasmele noptii

Aici imi voi posta visele.Eu visez aproape in fiecare noapte, mult si in culori.Si tot felul de drăcovenii:)).Mai am si alte vise notate, dar incep cu ăsta de azi noapte.Că e proaspăt scos de la cuptor.Le mai postez pe mihneafiran si starlore.

Acesta e ciudăţenia de pe lume.Se face că eu eram la tara, la capatul satului era miezul zilei si o caldura dogorîtoare, orbitoare, cred că vară era. Purtam pantaloni scurti si o bluză. Dar pălărie n-aveam.Mi-era sete si am decis sa intru intr-una din casele de pe ulită.Tip la poartă, mă uit, nici ţipenie de om nu era pe-acolo.Nu ştiu cum am făcut de m-am trezit in interiorul casei, care semana cu cel al bunicii.Exteriorul era diferit si acoperit de frunzele unor arbori inalti..Stiu că eram treaza pe jumatate si o entitate ma tinea de mana , ne aflam in podul acelei case si imi spunea că cel mai bine este sa plec căci daca simtea prezenta mea , atunci ar fi venit entitatea care il stapanea si era mai puternica decat el si l-ar fi obligat sa ma omoare. Stiu ca am coborat pentru că voia sa-mi arate ceva si anume o fotografie a doi batrani,sot si sotie.Era o poza stil sepia.Mi-a spus ca entitatea care il stapanea a ucis-o pe sotie si i-a furat infatisarea, apoi l-a ucis pe sot si a ramas cu averea.Copii n-aveau. Mi-a pus in mana niste acte , niste foi pe care nu stiu ce scria, doar ca acele acte tebuiau sa iasa din casa .Si mi-a dat un ştiulete de porumb fiert si m-a sfatuit sa-l mananc cand vine hârca ca sa nu ma poata descoperi.Apoi am ajuns iar in pod. Şi nu ştiu cum se făcu, ca a iesit hirca din odaie .arata ca benny hill travestit in femeie si cu ochii rosii stralucitori.Si atunci am inceput a rontai din porumb.Urătania aceea
m-a simtit si atunci cealalta entitate a facut un soi de magie si m-a scos afara din casă , dar tot m-a urmărit hirca.Şi atunci i-am arătat foile şi a crăpat.iar cealalta chestie a disparut.
The end.

Visul

 
Leave a comment

Publicat de pe septembrie 3, 2011 în Fără categorie

 

Etichete: , , , ,

Past is shutting down…Rebirth!

Am promis ca voi veni cu update-uri.

Ceea ce pare sa meargă  bine la momentul actual este traiectul academic.Am trecut în anul al doilea de facultate cu o medie bunicica de 8,75 , nu-mi pasă a câta sunt, dar trebuie sa spun ca am avut parte de foarte multe greutăți , începând cu colegele de cameră şi terminând cu sănătatea.

Nu m-am înțeles cu ele  pentru ca aveam caractere diferite și eu sunt foarte inflexibilă și dezordonată.Mereu, simplul fapt ca stăteam acolo îmi amintea ca nu am bani sa cumpăr sau sa închiriez un loc numai al meu, unde sa fiu numai eu.E dorinţa mea cea mai mare.

…Îmi amintea de fiecare dată că am ales facultatea asta numai pentru că e de viitor și părinţii mei o vor duce si mai rău că tot taie şi taie ăştia cadrelor didactice… Şi mai e şi boala mea, de netratat si care se inrautateste…Rinichii mamei la fel.Nu pentru că mi-ar şi plăcea prea mult facultatea asta, nu e ceva in ce am talent.Dar nu imi permit si nu-mi voi permite niciodata sa fiu multumita sufleteste…

Am şi o mamă superprotectivă si enervantă până in ultimul hal.Frumoasă viață!

  Şi totuşi au fost destule momente amuzante.Stresiunile au fost cele mai dificile…Un adevarat iad de foi si foicele.Nici acuma nu am cursurile in perfecta ordine Totusi am invatat niste chestii care imi vor fi de folos si anume: unde se poate , sa trag la xerox cartea odata si o am , unde nu se poate, sa incerc sa fiu atenta si sa scriu mai repede , sa nu mai mananc dulciuri multe, sa nu arunc banii pe cosmetice(unul şi bun).Si sa imi impun punctul de vedere.Sa-mi fac si un program.Si sa fiu si eu mai cu băţu–n … cand stiu ca am dreptate.

Sănătatea mea a luat-o destul de razna , aproape mai aveam putin si mă internau din cauza stomacului spre sfarsitul anului universitar.Mi-am facut analize si au iesit bine, desi ma simtisem atat de rau.Inchipuiti-vă, eu, o nefumatoare, ajunsesem atat de galbenă că m-a intrebat o dră promoter daca nu doresc o ţigară…Şi asta intr-un magazin de langa camin:)).De la orele stat nemancata si mancat irational atunci cand se ivea ocazia

   Clefăi şi le deranjam pe colege dimineata cand ele inca mai dormeau…Uf.Că pănă la urmă ajunsesem sa simt o greaţă dimineaţa, de nedescris.Ţi-era greaţă să mai incerci sa mananci.

    Am mai chiulit de la cursurile de chimie (stiu ca nu e obligatoriu , dar te ajuta mult prezentele de la curs,mai ales la unii profi care notează prezenta si pun puncte in plus) pentru ca mi-era teribil de foame!!!  Nu mancasem nimic de dimineata si aveam cursurile fara pauza pana dupa amiaza pe atunci.Asta a fost pe semestrul 1.Mie mi-a fost greu cu laboratoarele pentru ca in orasul natal nici vorbă de dotări super ca ăstea pe care le aveau acolo, deci nici laboratoare de chimie nu prea am facut cata vreme am urmat liceul acasa.

Bă, vă spun, daca v-or trebui carti suplimentare, faceti bine si asigurati-vă la pungă.Una e in medie 30 lei.

Distractie?Prea puţină…Pot sa numar pe degete de cate ori am iesit ..: trei degete.Despre asta fac pagină specială.

Dragoste? Moartă-n păpuşoi sa fie! Numai peste neserioşi şi nesimţiţi am dat…Toţi o apă ş-un pământ…

 
Leave a comment

Publicat de pe august 31, 2011 în School

 

Postul anterior

INFP – “Questor”. High capacity for caring. Emotional face to the world. High sense of honor derived from internal values. 4.4% of total population.
 Ia uitati ce mi-a iesit mie…Recomand testul acesta , si cred ca adoratorii de quiz-uri il vor iubi. 48 de intrebari.
 
Leave a comment

Publicat de pe iunie 4, 2011 în Fără categorie

 

CLOSE WIRES PART 2

CLOSE WIRES
PART 2:
I shall be Christina

“ From this day I wasn’t myself anymore. Something changed for ever in both my soul and heart, and I won’t return back at who I was once. The time passed, the event happened, the past can’t be changed.
This light scares me every morning, the snow is so brilliant and my bad eyes are suffering by redness.
I have already bad eyesight. I see in the mirror the effects of such great amount of tears and suffering, dark circles near my eyes, redness and the sensation that I see quite blurry. That’s not good. I didn’t slept well days in a row. And I don’t feel good, my thoughts and deceives blend so well in my mind that I don’t know what to do.
Not a good sign for an unknown freelancer graphic artist.
Unwanted.
Unseen. ”
Tomorrow I have an official appointment with a Chief designer and a PR consultant from a revue. I will bring my portfolio and, who knows, maybe they would hire me.
Oh no, I’ve forgot to pay the utilities and the light…I see now, the flash bulb is joking with my eyes , in some seconds it will be cut, and my apartment hidden in darkness.
Not good.

The pen left a dark blue mark on the paper and her hand stopped suddenly. The pen remained solely on the desk, near the diary.
Maybe she should change it all, all her life. But I think her head is too deeply in clouds to improve her living right, and a healing sleep will be perfect for her. Here comes my duty.
I was always protecting her,since she was born.
She won’t be conscious while I’m taking her place, yet she will have time to analyze her feelings and to revive herself. I recognize she’s weak and is something that’s very annoying.

Somehow I was always bothered by her naivety and her bad habits in love and life. She gives too much. That annoys me to hell!
I’d like to punch her right in the face, but I will end just breaking the mirror and hurting this small hand. That’s a pity.
The problem is that, even she didn’t know, we both lived for 20 years in the same body…I know everything about her, but she does not know about me. We’re not twin sisters, but we’ve even higher bound by fate. I don’t know what brings the future.
I’ve always waiting behind her, a chance to wake from the long and dark sleep.
I’m her alter-ego. Now she will faint here near the mirror and we both will change the seats.
I finally will have the occasion to see the world! I will show them that we can become someone who rocks!!!
A young body was lying in the middle of a dark room, where the ultimate light came from an open window. Her dark hair melted into darkness, and the white dress she wore looked like a vase for misfortune. Her black eyes were still open, like they were looking for someone.
“I shall be Christina”.

 
Leave a comment

Publicat de pe martie 11, 2011 în Fără categorie

 

CLOSE WIRES

Mi-am mutat coada pe watchanimeon si am postat acolo prima mea lucrare in engleza, urmand sa scriu partea a doua in zilele de vacanta.Poate mai multe.Cine stie?
M-am apucat deja de partea a doua.
Let’s see!

Close Wires

Part 1 : She has no name

How could I forget all what happened?
How could I redo my life?
How could I cut these wires which kept us together?
And so the story begins…

She called countless times, but no one answered at the door. After several minutes, while she was staring at the dark–yellow tone of the wood, she realized that might be the last call she will make for him.

Her face was still petrified by the possibility of being left all alone, but it wasn’t just that. The tone of her face changed suddenly in a pale white like the paper or cherry blossoms and her eyes lost their light, like the ones of a dead woman. Deep black. The shock was quite powerful and she almost thought that her heart will be pierced without mercy.

She acknowledged in these moments that she was nothing more than a pet for him and he didn’t try feeling something else in exchange for her suffering during these years. The exchange wasn’t right from the very good start…
But what’s right in this life?

All these things brought more and more pain, more and more suffering, until she forgot about herself and her dreams.
Her dreams about being loved and in love, happy and smiling; the start of another life-all these have been ruined. She‘s lost and tainted now. And she has no name. Only a tattoo of shame on her soul, which will remind to her condition, as a mark.

She won’t hate him. It’s too late to grow such an amount of greed after an enormous one-sided love. It’s too late for everything.
“I will break in two parts, I see…” she said sadly…
A relationship which was broken once will be broken twice, thrice or…countless times.
“I know he’s at home, but why he’s not responding to me?”
“Maybe he doesn’t want me anymore?”
“Maybe I‘ve become useless to him?“

These were her thoughts while she waited…Deeply, in her chest, a colossal pain grew forcefully. A lot of tears were born in her eyes, ready to grow in a river of sorrow.
The tears filled her face and her glasses became misty-so she took them off quickly and wiped out the tears from her face. She put the black gloves she had in the right hand into the bag.

“How many times I entered that door?“
“How many times I came here?”, she asked herself, while the answer was yet missing.

A pair of doves-one with black and gray feathers and one white-were playing outside and chirping in the middle of the winter, near the window.
It seemed that their love broke off quickly in the cold of December. Seeing them, she felt a bit envious and she wanted to crush them quickly, despite the fact that she didn’t have the possibility because the window was too small and placed too high. The winter sun shone pale through the clouds and the coolness .

Envious.

“That‘s the way I’ve felt when I was seeing a lot of couples , caring and lovable images, walking together and kissing , keeping their hands hold tight-and I was totally alone”. ““Loneliness is the worst thing I’ve faced out…I don’t want to feel it again!”
“ I’m alone here on the stairs and people are staring at me asking with their cold eyes :”What are you doing here?? “.
“- Nothing.”

” I don’t care about it anymore”, she said to herself.
“Maybe I shouldn’t be here…”
“ Maybe is time to say goodbye”.
The doves disappeared in the light of the cold sun, God knows where. But certainly, their love is prettier than the one of the humankind.

“I have to cut these wires which linked my heart and his, it doesn’t matter how I will do it.
I don’t belong anymore to this place “. Step by step, she walked on the stairs, and she left the block where she won’t return ever. Her eyes were still full of tears and pain.
“I’ve built another path .“

 
Leave a comment

Publicat de pe ianuarie 31, 2011 în Writings

 

Etichete:

 
Follow

Get every new post delivered to your Inbox.